Category: Economy & Entrepreneurship

In raport cu marketingul, publicitatea este determinata si ea de conexiunea cerere-oferta, sustinand esentialul “cui ma adresez”; publicitatea a capatat un statut de stiinta cu principii fixe si destule de exacte, atat din punct de vedere economic cat si mediatic.

Este un fenomen social perceput ca atare caci influenteaza la nivel de mase, dand directive cu greutate. Finetea sa este o „trezire” catre un indemn de a vedea, cauta, compara si mai apoi, de a cumpara; si mai putin de a impune.

Totusi auzim frecvent sintagma: „Buna sau rea publicitatea e tot publicitate; important e sa imi scrie corect numele”; destul de pertinenta, caci ea are si rol informativ. Se „endorseaza” avand ca garant experienta, competenta si mediul in care aceste lucruri se intampla. Trebuie sa fii vizibil, sa iti faci cunoscut produsul si daca acel cineva are resursele si „know-how-ul”, de ce sa nu profiti?!

Publicitatii i se recunoaste si rolul important de transmitere a mesajului: „above the line” cu elementele conventionale si implicare a presei, tv-ului, radio-ului, cinema, dar si „below the line” folosindu-se comunicarea directa, pr si marketing direct in cadrul diverselor evenimente. Elementul de noutate „through the line” le poate ingloba pe toate cele prezentate mai sus si se poate utiliza cu scopul clar de a sustine nelimitat o campanie de promovare aflata in desfasurare.

Atata vreme cat pentru a crea imagine si notorietate unui produs, se platesc bani grei, atunci si asteptarile sunt pe masura. Insa, produsul trebuie cunoscut in amanunt: sa crezi in el, sa poti scrie despre el si sa poti sa il dai mai departe intr-un proces de vanzare.

Tindem catre un marketing mai bine facut, cu educatie antreprenoriala in progres, dar tot printre primele lucruri de care trebuie sa tinem cont atunci cand ne aruncam in lupta este ca nu putem face lucrurile oricum si ca nimic nu trebuie sa mearga si asa… 

Sursa foto: Google

Traim intr-o lume plina de consumerism intens. Ni se intiparesc in memorie branduri, marci si logo-uri; fie ca ni se prezinta in media, pe strada sau in mijloacele de transport in comun, ele se fac remarcate oriunde exista flux, putere de cumparare si nu numai. Ni se comunica si implicit ascultam, deci se creeaza o influenta. Unele atrag, altele resping, insa sensul acestora intra in directa legatura cu o multitudine de elemente care formeaza un sistem. Si niciodata intamplator.

Ne referim la marca unui produs ca semn distinctiv, iar la brand ca la o particularitate a semnului plus suma emotiilor venite din partea celor cui li se adreseaza produsele; si nu in cele din urma, sloganul. Acest ”strigat de lupta” cu care se intra pe piata, acea formula pregnanta cu care te adresezi spre a atrage atentia, intr-un joc de cuvinte cu care sa fii catalogat „catchy”, subliniind si continuitate cu efect durabil; si de ce nu, si stabilirea publicului tinta prin reclame in care joaca vedete sau noii „influenceri” ai zilelor noastre.

Ne lasam manipulati afectiv sau din interes de produsele in fata carora nu rezistam? Da.

Analizam (fara a fi cunoscatori foarte fini) si acceptam ca totul are la baza o strategie bine gandita? Da.

Devenim vulnerabili acolo unde exista o nevoie, unde strategii isi indeplinesc sarcinile cu succes si unde ni se atrage atentia. Cand nu cunosti produsul iti cauti info care iti traseaza alegerile sau mergi drept dupa instinct. Cate oprelisti sa iti pui in fata unui produs care se „arata” atat de interesant? Ceva trebuie sa fie acolo…

Noua dimensiune business vine cu un concept interesant de clientocentrism, acest termen care pune in prim plan satisfacerea nevoilor clientului, afacerea gravitand in jurul lui, tocmai din dorinta de a obtine profit maxim pe urma sa. Acest lucru cumva creeaza obligativitatea spre produse si servicii de calitate, unice si originale, investind permanent in relatia cu clientul, pastrandu-se astfel si legaturi stranse. Intotdeauna, calitatea superioara a ceea ce livrezi sta la baza obtinerii satisfactiei clientilor si implicit profitabilitatii afacerii.

Cu toatea acestea, prinde si mai mult contur abodarea in fata careia iti pastrezi libertatea in alegeri si de a gandi independent atunci cand optezi sa iti achizitionezi ceva. Si apoi, ne propunem invatand zi de zi, sa cumparam eficient, cu reale nevoi si incercand in acelasi timp sa intelegem si marketerii care spun povesti in care sa credem, chiar daca asta are sau nu legatura cu realitatea. Avem nevoie de personaje fictive si imagini fantastice pentru a sti unde ne pozitionam. Face parte din procesul de asimilare a informatiei care vine, se asaza si ia o forma in sistem.

P.S. „Brandul este parte intangibila a afacerii tale. Produsele sunt tangibile (…)”. Dr. Smidt- CEO Google

Sursa foto: Google

Se intampla, din cand in cand, sa mi se ceara sfatul referitor la cate o idee de afacere.

Sunt mai multe aspecte pe care mi-as dori sa le prezint in timp in paginile acestui blog si, cine stie, poate intr-o zi la un curs.

Managementul de proiect sta la baza activitatii TSP astfel ca partenerii mei de discutii referitoare la startup-uri se asteapta sa le imbin – pasii unui startup si managementul proiectelor. Nu cred insa ca poate functiona asa. Visul nu poate intra intr-un “work-package” si nici nu ii putem desemna durata intr-o diagrama Gantt. Intrebati-va cum ar arata bugetul de riscuri si veti descoperi ca daca ati fi avut acesti bani erati “pensionari tineri”.

Construiti-va visul asa cum se poate, agatandu-va de tot ce este in jurul vostru, speculati toate oportunitatile. Atunci cand visul incepe sa prinda contur si se transforma in realitate, abia cand genereaza bunuri/servicii palpabile, aduceti-va aminte de “unealta” care se numeste “management de proiect”.

Robert Dorobantu