Complexitate in brand

Brandurile pe care le tinem minte, vizibile sau cele care ies mai in fata sunt acelea care lasa caracteristici intiparite, se diferentiaza si au un plus de insemnatate; acea relevanta continuta de esenta brandului, amestecul de misiune si viziune care livreaza incredere; plus valoarea oferita unei entitati memorabile, pentru care oamenii ii impartasesc aceleasi valori intrinseci.

Intr-o era digitala care pune la dispozitie informatiile si intermediaza relatiile, satisfacerea nevoilor clientilor vizati si implicit beneficiile pentru acestia, ofera nenumarate posibilitati de dezvoltare pentru activitatile de marketing. Totalitatea instrumentelor digitale propun la randul lor, experiente marcante care depasesc realitatea materiala si se indreapta catre realitati virtuale si augmentate.

Parte din acest proces amplu este chiar inspiratia pentru actiune si totalitatea factorilor ce completeaza reprezentarea despre identitate: imaginea clara oferita de logo (prin forma, culoare si uneori slogan), definirea publicului (asupra clientilor/potentialilor), analiza competitorilor. O valorificare asupra tuturor sarcinilor, o organizare eficienta a comunitatii din care se vrea a face parte; o identitate definibila si recognoscibila, care prin mecanismele de intelegere a marketingului si a consumatorului devine o unitate creativa.

Acestea sunt brandurile care comunica autenticitate si nu neaparat perfectiune, dar care inspira si ajuta la formarea caracterelor consumatorilor prin mesajele pe care le transmit. Care accepta si se indreapta spre cunoasterea  clientilor: prin asteptari, preferinte, ezitari, deziderate; dispuse spre adaptare si reinventare rapida care sa raspunda nevoilor imediate.

Sursa foto: Google, www.nigeltemple.com

#agilemindset

Il percep ca pe o nevoie a mentalului (re)setat si (re)format asa incat sa deprindem abilitatea de a imagina lucruri, de a crea idei noi, a contura si a le da o forma; indepartarea preconceptiilor si stabilirea acelui mindset care sa permita creierului “sa vada” cum si la ce capacitate poate fi turata creativitatea. Intr-un antrenament proactiv care sa reprezinte un factor motivant in stare sa stimuleze creativitatea si poate “rupe” monotonia gandirii comune in care picam adesea. O intriga culturala si emotionala bazata pe informare si educatie asumata intr-un comportament zilnic, sustinut de traininguri, workshopuri, o buna comunicare interna (in cazul institutiilor si nu numai), activitati comune specifice si mai ales construirea unui comportament organizational.

Ma raportez la el ca la o colaborare, o buna coeziune intre sisteme de valori, idei si mediul de business. Un management strategic prin intelegerea nevoii, a “why-ului” care  trebuie  sa genereze exercitari coerente asupra responsabilitatii; urmate de strategii care sa atenueze situatii cu incertitudini, intr-un mediu economic destul de instabil, plin de sincope; un mindset care sa ofere solutii viabile care pot fi si aplicate intr-un mediu (pre)dispus adaptarii.

Il incurajez ca pe un progres in organizatie prin constientizare, implicare si relationare personala, cu activitate prin intensificarea motivatiei si dezvoltarea mintii. Un semn al autenticitatii, cu exemple functionale care pot fi foarte bine integrate si in viata de zi cu zi. Un mediu cu leaderi autentici care sa inspire si sa (se) impuna prin exemplul personal, capabili sa creeze experiente cu atitudine in implementarea: muncii in echipa, a reciprocitatii si a viziunii. Printr-o comunicare care isi trage seva din indentificare, unde valorile evolueaza si se transforma in actiuni coerente conduse de argumente, capabile de raspunsuri adecvate, perspective ce pot fi cultivate si asumate.

Construirea unui asemenea comportament organizational are nevoie de asimilare, aprofundare si dezvoltare in timp, dar pus pe un “to do list” care detine focus, orientare catre evolutie si rezultate si implicit creare de obiceiuri si comportamente mai bune. Acolo unde implicarea emotionala da nastere energiilor pozitive, oamenii impartasesc valorile si imbratiseaza nevoia de mai mult si mai bine.

Sursa foto: Google

Si relevanta

Despre relevanta… Cuvant pe care inca il „asimilez” de cateva zile dupa o conferinta in care mi s-au confirmat idei, concepte si atitudini pe care am ales sa le dezvolt in general, dar si aici in cateva randuri. Intr-o stare de constientizare si asumare a faptului ca educatia in domeniul in care activam nu se termina nicicand, ca schimbarea nu inseamna pierdere prin dezechilibru si ca mai putin individualism poate oferi curaj spre validare.

Am ales sa scriu despre relevanta in comunicare. Analogica sau digitala. O gasesc esentiala in conturarea proceselor si strategiilor, tocmai pentru ca solicita profunzime si tact (atat online cat si offline) prin instrumentele alese, asa incat sa se construiasca mult mai eficient un brand: cu vizibilitate/asociere/consistenta, pentru a atrage si genera noi clienti, pentru vanzari exponentiale sau chiar pentru fidelizarea clientilor existenti. Pentru ca gestionata corespunzator, fara superficialitate si redundanta, ea este in stare de continut pe bune, verosimil. Si mai mult decat atat, ea poate gestiona conflicte in mod constructiv.

Ideal este ca “listen” si “act” sa conlucreze pentru a atinge obiective de performanta, pentru a transmite mesaje memorabile, de interes, necesare oriunde si mai ales urmate de actiuni in consecinta.

Frecvent suntem furati de mirajul oraselor mari si mai puternice (cel putin economic vorbind la ele facem referire), unde se primesc brief-uri cu target impus, in care se directioneaza produsul/serviciul doar spre “cautatorii de brand”, uitand ca si comunitatile mici sunt importante. Ele pastreaza nucleul, profunzimea si doza de autenticitate de la care se pleaca (din mesaje directe, simple, dar de efect). Analizele de continut ale datelor de marketing (in special) au nevoie de mai multa profunzime, cercetare temeinica si aplicata, iar “listening-ului” pe care adesea il evitam, sa i se acorde mai mult timp pentru desfasurare si ulterior, asimilare. Autenticitatea in discurs vine dintr-un continut bazat pe emotie, un storytelling care se transforma cu inteligenta in informatii prin intermediul carora parcurgem etape in actiunile propuse.

Si aspectul cel mai important, desi intentionat l-am lasat la final, este “the big picture”. Si aici fac referire la a lua in serios pachetul, imaginea de ansamblu ce ne este pusa la dispozitie sau pe care trebuie sa o conturam/cream noi; legatura cu ceea ce facem si responsabilitatea fiecarui act; alaturi de imbunatatirea performantelor prin construirea caracterelor si imbratisarea provocarilor in stabilirea strategiillor care pot oferi rezultate reale.

P.S.:

Sursa foto: Google

Servant Leadership

Citim si asociem conceptul de servant leadership intr-o contradictie intre termeni, tocmai pentru ca se banuieste (in acceptiunea generala) ca reprezinta un termen usor peiorativ, umil… Suntem obisnuiti doar sa vrem sa conducem, sa fim leaderi, pentru ca de acolo vine puterea, setea de recunoastere si tot ceea ce incarca si hraneste ego-ul.

Leaderii sunt initiatori cu scopuri precise, dar pot deveni intuitivi si creativi, imputernicind la randul lor, servind si oferind autenticitate pentru un scop bilateral: al lor si al organizatiei. Se incurajeaza asadar, cresterea si dezvoltarea unui succes care sa-si atinga adevaratul potential.

Aceasta este o calatorie personala a cresterii si maturizarii, de care are nevoie o conducere reala. Ea contine si subliniaza cumulul elementelor de baza ale servantului si mai ales, introducerea acestora in viata leaderilor. Se exploreaza astfel, modalitatea in care functioneaza lumea reala, utilizand exemple palpabile din mediul de business. Focusul pe nevoile celorlalti, sprijinul pentru si in munca si chiar pentru teluri personale, determina incurajare in randul subordonatilor pentru ca acestia sa isi descopere potentialul accesand diverse forme, aptitudini si abilitati.

Accentul responsabilitatii de conducere este o forma de promovare a performantei. Avantajand increderea si empatia prin forme si decizii constiente si asumate, asa incat sa-i serveasca mai bine pe altii (organizatie, colaboratori), acesti leaderi nu isi focuseaza cresterea asupra propriei puteri, ei sunt in slujba celorlalti.

Cresterea muncii in echipa si implicarea personala completeaza si demonstreaza o coordonare mai buna, eficienta a actiunilor in care sunt partasi toti cei implicati, care tinde spre rezultate optime pentru generatiile viitoare. Asadar, se dezvolta o cultura organizationala, pe principii valide care imbunatatesc randamentul personalului in sectoarele active. Forta obtinuta se transfera de la manageri catre subalterni si imputerniceste, oferind respect, pentru un schimb echitabil de performante superioare. Acest exemplu de „asa da” se va rasfrange si asupra clientilor, prezentand incredere si abordari implicate.

E just ca este o aplicatie ce se dezvolta in timp, care are nevoie de radacini bine sudate pentru a se ramifica si a da rezultate; insa, promovand comunicarea deschisa si rezolvarea conflictelor atata timp cat merge pe responsabilitate si asumare in delegarea sarcinilor, aceasta este totusi o calatorie continua spre descoperirea sinelui si angajamentelor ce vin la pachet cu o viziune sanatoasa, capabila de o buna relationare; dar care trebuie in primul rand, insusita corect pentru ca mai apoi sa se fructifice.

Sursa foto: Google

Schimba(rea)

O asociem deseori cu necunoscutul, provocand un dezechilibru mai mult indus dintr-o teama ca nu stim cum sa gestionam o situatie noua. Desi, ea schimbarea nu isi propune decat poate un upgrade sau alta abordare. Mintea noastra percepe “noul” in schimbare ca pe ceva asupra caruia nu detinem controlul, nu avem putere de a-l contine total, chiar daca asta include si o evolutie personala, comportamentala si sociala.

Efectuata cu pasi mici, fiecare schimbare poate fi insusita astfel incat sa functioneze fara destabilizeze o situatie, individ. Sincer, cui ii plac lucrurile impuse?! Vointa exista sau nu. Lucrul cu ea este un cumul de comportamente si atitudini care ne diferentiaza. Acceptarea schimbarilor (la job, viata personala, societate) presupune un anumit tip de comportament care trebuie propus, asumat si adoptat. Autosugestionarea functioneaza in cadrul schimbarilor personale si poate produce reinventari spectaculoase pentru simplul fapt ca porneste de la metode ce exista in noi, insa trebuie accesate cu dibacie si incredere, in completarea unor alte procese de autocunoastere si autoactualizare cu care se imbina perfect.

Pana la urma noi suntem cei care implementam schimbarile. Stim/suntem partasi la toate info care anunta zilnic tranzitii, restructurari, insa noul tip de abordare din interior catre exterior face trecerea/asimilarea impactului cu mult mai simplu.

Partea buna este ca asa sau si asa putem tinde catre performanta si putem acapara noi info prin parcurgerea experientelor ivite. Cautarea exploratorie si gandirea oportunista inseamna/sunt la randul lor, parti integrate din procesul de schimbare. Gestionarea situatiilor si stapanirea emotiilor (asociate cu primul impact in aflarea unei vesti, fie buna fie rea) sunt repere pe care suntem “datori” sa le cercetam, invatam si apoi sa le aplicam. Ce si mai ales cum trebuie facut asa incat orice schimbare sa se produca lent, fara a crea stari anxioase si disperate?

Constientizarea tuturor aspectelor si asumarea necesitatii de schimbare este un pas important in indepartarea atitudinii pasive, a comportamentelor rutinate si a lucrurilor care functioneaza doar din inertie. Inovatia inseamna evolutie (mai ales intr-un proces de tranzitie), iar orice forma desteapta de promovare a acesteia trebuie incurajata pentru a solidifica repere sanatoase in gandire, pregatire, mai simplu… in viata.

P.S.: Relax, take it easy!:)

Sursa foto: Google

Cum generam idei?

Ideatia este procesul creativ ce are la baza generarea unui numar mare de idei.

Stapanirea acestei arte este conditia sine qua non atunci cand vorbim de proiectarea unor noi modele de business, reinventarea si improspatarea altora sau chiar preluarea unora intr-o forma slab conturata. Tot ideatia presupune generarea ideilor prin cantitatea ce este urmata de o analiza a lor prin discutii, combinarea sau compactarea la un numar mic de optiuni viabile.

Inovatia inseamna “sapaturi” adanci pentru un numar mare de idei inainte de a restrange esentialul cu toate optiunile posibile. Imaginatia creatoare are nevoie de fluiditate prin imaginarea unor situatii, plasticitate prin usurinta de ale aborda, si nu in ultimul rand originalitatea, expresia noutatii prin experiente directe sau indirecte.

Un brainstorming eficient are la baza diverse forme de pregatire. Noul model de gandire se realizeaza din interior catre exterior, explorand oportunitati axate pe valoare si eficienta. Concentrarea impune reguli pentru reusita gandirii vizuale, practic intelegerea esentei prin surprinderea imaginii de ansamblu. Viziunea este importanta, este un declansator de idei, un joc in explorarea ideilor si punerea acestora in practica.

Totusi, intelegerea, expunerea ideilor trebuie sa fie efectuata intr-un limbaj comun care se imbunatateasca comunicarea creativa, originala si mai ales, credibila. Asa incat tot ceea ce se genereaza sa fie inchegat in povesti in care sa ne regasim sau in care ne-am dori sa ne aflam. Aceste calatorii oferite de marketeri (dar nu numai) trebuie sa fie fascinante, spumoase, desi tentatia este de a da forme cat mai comerciale. Adaptarea contextuala este o utilitate in content-ul ce se doreste informativ, educativ sau chiar descriptiv.

Tindem sa cream si sa dezvoltam identitati prin autenticitate, originalitate, spontaneitate asa incat sa asumam valori si preocupari consistente. Suntem participanti activi (uneori si involuntar) la viata sociala, deci suntem influentati de suma experientelor pe care le traversam pe tot parcursul nostru. Combinam declansatori starnind emotii, iar subliminal “umblam” la reactii incorporand toate ingredientele pentru un continut esentializat de informatie.

Sursa foto: Google