Tu ce culoare esti?

Azi ni se ofera optiuni variate si oportunitati multiple de a transforma un hobby in daily job sau si mai interesant: posibilitatea de a-l imbunatati pe cel actual sau de a ne identifica cu acele optiuni de cariera care pot ajuta la (re)descoperirea personala; prin care ne motivam si dorinta ulterioara de a construi un brand personal dispus sa descopere inovatie si evolutie permanenta.

Asumarea sanatatii organizationale presupune pe langa knowledge, si soft skills: angajament, asertivitate, eficienta, etica, negociere; aptitutini personale si sociale intangibile care construiesc trasaturi ale personalitatii ce influenteaza si caracterizeaza relatiile mai ales la locul de munca, acolo unde implicatiile sunt pe mai multe niveluri. Constructia unor astfel de competente in comportamente sunt din ce in ce mai prezente si  se pot insusi prin variate metode, programe de dezvoltare, coaching si invatare formala.

Spre exemplu un test SDI (strength deployment inventory) ajuta in conturarea portretelor in cadrul organziatiilor, identificand tipuri de personalitati reprezentate prin trei culori: rosu-orientati catre rezultate, verde-orientati catre proces si albastru-orientati catre oameni, sau hub-situarea la mijloc prin combinarea elementelor din cele trei culori.  Datele astfel obtinute confera solutii spre a accesa corect abilitatile si competentele persoanelor cu care se lucreaza. Rezultatele obtinute pot usura activitati si in acelasi timp pot imbunatati performanta in munca si o relationare cat mai buna.

Ne intoarcem asadar, la un alt gen de “why” care poate oferi raspunsuri cu privire la cine suntem, de ce actionam intr-un anume mod, care ne este sistemul de valori si principiile dupa care ne ghidam; aceste lucruri corect interpretate pot justifica comportamentele indivizilor si se pot obtine perspective asupra modalitatilor prin care se pot recunoaste punctele forte sau maniera in care cele mai putin satisfacatoare pot influenta ansamblul. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre o intreaga viziune asupra sistemului in care interactioneaza oamenii in circuit.

Tehnicile si uneltele folosite pot facilita intelegerea, dar si intocmirea unui plan asa incat acest “yoga brain” sa produca interactiuni cu decizii sanatoase asupra modului in care pot fi accesati oamenii, si mai ales care pot fi adaptate unor nevoi specifice. Tot rezultatele indica si pot antrena o raportare corecta si eficienta asupra unui tip de comportament care atat la nivel personal cat si de grup poate valida in timp productivitate, coeziune. Ne referim la interactiune, gestionarea unor conflicte, procese care pot imbunatati activitati si mai ales din care se pot afla/invata lucruri.

P.S. Keep calm and use your soft skills!

Sursa foto: Google, www.giphy.com

 

  

Schimba(rea)

O asociem deseori cu necunoscutul, provocand un dezechilibru mai mult indus dintr-o teama ca nu stim cum sa gestionam o situatie noua. Desi, ea schimbarea nu isi propune decat poate un upgrade sau alta abordare. Mintea noastra percepe “noul” in schimbare ca pe ceva asupra caruia nu detinem controlul, nu avem putere de a-l contine total, chiar daca asta include si o evolutie personala, comportamentala si sociala.

Efectuata cu pasi mici, fiecare schimbare poate fi insusita astfel incat sa functioneze fara destabilizeze o situatie, individ. Sincer, cui ii plac lucrurile impuse?! Vointa exista sau nu. Lucrul cu ea este un cumul de comportamente si atitudini care ne diferentiaza. Acceptarea schimbarilor (la job, viata personala, societate) presupune un anumit tip de comportament care trebuie propus, asumat si adoptat. Autosugestionarea functioneaza in cadrul schimbarilor personale si poate produce reinventari spectaculoase pentru simplul fapt ca porneste de la metode ce exista in noi, insa trebuie accesate cu dibacie si incredere, in completarea unor alte procese de autocunoastere si autoactualizare cu care se imbina perfect.

Pana la urma noi suntem cei care implementam schimbarile. Stim/suntem partasi la toate info care anunta zilnic tranzitii, restructurari, insa noul tip de abordare din interior catre exterior face trecerea/asimilarea impactului cu mult mai simplu.

Partea buna este ca asa sau si asa putem tinde catre performanta si putem acapara noi info prin parcurgerea experientelor ivite. Cautarea exploratorie si gandirea oportunista inseamna/sunt la randul lor, parti integrate din procesul de schimbare. Gestionarea situatiilor si stapanirea emotiilor (asociate cu primul impact in aflarea unei vesti, fie buna fie rea) sunt repere pe care suntem “datori” sa le cercetam, invatam si apoi sa le aplicam. Ce si mai ales cum trebuie facut asa incat orice schimbare sa se produca lent, fara a crea stari anxioase si disperate?

Constientizarea tuturor aspectelor si asumarea necesitatii de schimbare este un pas important in indepartarea atitudinii pasive, a comportamentelor rutinate si a lucrurilor care functioneaza doar din inertie. Inovatia inseamna evolutie (mai ales intr-un proces de tranzitie), iar orice forma desteapta de promovare a acesteia trebuie incurajata pentru a solidifica repere sanatoase in gandire, pregatire, mai simplu… in viata.

P.S.: Relax, take it easy!:)

Sursa foto: Google

Cum generam idei?

Ideatia este procesul creativ ce are la baza generarea unui numar mare de idei.

Stapanirea acestei arte este conditia sine qua non atunci cand vorbim de proiectarea unor noi modele de business, reinventarea si improspatarea altora sau chiar preluarea unora intr-o forma slab conturata. Tot ideatia presupune generarea ideilor prin cantitatea ce este urmata de o analiza a lor prin discutii, combinarea sau compactarea la un numar mic de optiuni viabile.

Inovatia inseamna “sapaturi” adanci pentru un numar mare de idei inainte de a restrange esentialul cu toate optiunile posibile. Imaginatia creatoare are nevoie de fluiditate prin imaginarea unor situatii, plasticitate prin usurinta de ale aborda, si nu in ultimul rand originalitatea, expresia noutatii prin experiente directe sau indirecte.

Un brainstorming eficient are la baza diverse forme de pregatire. Noul model de gandire se realizeaza din interior catre exterior, explorand oportunitati axate pe valoare si eficienta. Concentrarea impune reguli pentru reusita gandirii vizuale, practic intelegerea esentei prin surprinderea imaginii de ansamblu. Viziunea este importanta, este un declansator de idei, un joc in explorarea ideilor si punerea acestora in practica.

Totusi, intelegerea, expunerea ideilor trebuie sa fie efectuata intr-un limbaj comun care se imbunatateasca comunicarea creativa, originala si mai ales, credibila. Asa incat tot ceea ce se genereaza sa fie inchegat in povesti in care sa ne regasim sau in care ne-am dori sa ne aflam. Aceste calatorii oferite de marketeri (dar nu numai) trebuie sa fie fascinante, spumoase, desi tentatia este de a da forme cat mai comerciale. Adaptarea contextuala este o utilitate in content-ul ce se doreste informativ, educativ sau chiar descriptiv.

Tindem sa cream si sa dezvoltam identitati prin autenticitate, originalitate, spontaneitate asa incat sa asumam valori si preocupari consistente. Suntem participanti activi (uneori si involuntar) la viata sociala, deci suntem influentati de suma experientelor pe care le traversam pe tot parcursul nostru. Combinam declansatori starnind emotii, iar subliminal “umblam” la reactii incorporand toate ingredientele pentru un continut esentializat de informatie.

Sursa foto: Google

Natural awareness

Lumea urbana supusa presiunii trebuie sa ofere si momentul de respiro pentru o analiza sincera… a unei constiinte de sine mai relaxata si apreciativa; dispusa sa faca switch-ul catre interactiuni si spre rezultate naturale.

Suntem aproape siguri ca suntem suma experientelor noastre, mai cu seama cu cat incepem sa ne continem implementand atat sursele de inspiratie provenite din cele mai neasteptate ganduri, cat si forma pe care acestea o iau, o provocare in sine de a umple configuratia. Exersarea acceptarii genereaza un bun prilej de a cauta sensul, de a il crea. El isi are seva in creativitate, deci nu se descopera pur si simplu.

Idealurile noastre se transforma in dorinte, dar sta in puterea vointei sa le armonizam cu:

  • Inovatie prin incrucisarea ideilor, inventarea procedeelor si mijloacelor in care lucram, invatam, visam
  • Receptivitate spre tot ceea ce este in jur, dar nu doar ca simplu spectator, ci si participant activ al activitatilor (prin simt, asumare, responsabilitate)
  • Abordare multidimensionala si pastrarea spiritului ludic
  • Relaxare fara obsesii distructive, ascultare mai atenta si incurajare
  • Sete de cunoastere, dar nu de tot. Unde ar incapea?!:D irationalul si momentele inexplicabile au farmecul lor daca esti capabil sa „let it be”…
  • Intelegerea si acceptarea situatiei cand stii/simti ca trebuie sa „let it go”…

Nu exista reteta perfecta, dar exista ingrediente naturale si simple de care ne putem folosi asa incat, prin incorporarea lor in viata de zi cu zi sa ne cream un gust custom made. Curajul combinatiilor poate fi un succes, un esec, la un moment dat poate ceva perceput ca fiind revolutionar; dar orice alegem presupune test, rabdare, o ulterioara bucurie de a impartasi si mai ales de a (re)forma.

 

Sursa foto: Google

 

 

X, Y, Z. So, what’s next?

Generatia care impinsa de online mai in fata, pare superficiala… Generatia libera, careia nu ii este frica sa se exprime, desi i se reproseaza ca o face stangaci; generatia fata de care nici macar timpul nu mai are rabdare… si cu toate acestea, reprezentantii cu un punct de vedere mult mai clar asupra modului in care se raporteaza la “sky is the limit”…

Trebuie sa admitem ca ei detin resursele necesare pentru a schimba mentalitati, si la un moment dat, poate chiar lumea. Sunt tinerii in fata carora argumentele stau in picioare doar daca au explicatii deschise, flexibile, rapide, capabile sa le satisfaca nevoile curente. Totusi aceasta e generatia care evita constrangerile, incearca si accepta viata mai relaxat pentru a-si gasi drumul, si implicit pe ei (tinerii) insisi.

Incurajarea lor spre exprimarea abilitatilor specifice generatiei din care fac parte, precum si dezvoltarea creativitatii prin metode inovatoare reprezinta inca tentative greu asimilate de “garda veche”. Validarea acestora face parte dintr-un proces de acceptare, insa fara prea multa empatie si nici simpatie😊. Ei sunt influencerii de azi cu o identitate personala care pregatesc generatia Alpha.

Generatia “eu” plina de intrebari existentiale si idealism, familiarizata si influentata de tehnologia digitala acorda atentie constiintei de sine, isi cauta mijloace variate de aprofundare si informare pentru a-si seta borna cu km 0.

Nu acceseaza doar mainstream-ul media si doreste dezvoltare pe cont propriu, se informeaza intens, sustine cauze, proiecte cu responsabilitate sociala, interactioneaza cu oameni din culturi diferite, creeaza legaturi peste timp si in timp.

Neavand convingeri limitative, aceasta generatie vede in hobby job-ul ideal. Iar toate cautarile interioare sunt de fapt, asumari a unor situatii; chiar daca adesea nu i se acorda credit sau atentia cuvenita; compartiv cu alte generatii, ea are indrazneala de apune in aplicare visul, tot ce traieste virtual (ritm, activitati, stil de viata, asteptari si dorinte), jongleaza mixul vietii reale cu social media. Asumat sau nu.

Aspiratiile fac o diferenta in ceea ce ar presupune munca lor. Iar conectarea cu raspunsurile imediate si o comunicare in timp real e o consecinta a evolutiei la care suntem cu totii partasi, indiferent ca recunoastem sau nu.

E generatia consumatorilor si devoratorilor de new entry si ar trebui privita fara atat de multe judecati de valoare. Ea exista si va creste, e generatia de care depinde atat dezvoltarea economica, cat si autenticitatea faptelor in circuit. Insa tine in mare masura si de modalitatea in care este integrata, astfel incat ea sa functioneze in cele mai bune versiuni ale ei.    

P.S. Pledoarie pentru evidenta, acceptare si incurajare. Atat.:)

 Sursa foto: Shutterstock

 

Once upon a… nowadays

Ne descoperim traind propriile povesti… dar si prin ale altora. Odinioara prin viu grai, mai apoi si prin scris. Savuram o poveste bine relatata pentru ca genereaza emotii; acel melanj cu sens care te transpune direct “acolo”…

Acest mod de exteriorizare este instrumentul care ne apropie, prin skill-urile storyteller-ilor ce pot cu adevarat sa comunice, sa nareze transmitand o stare si schimbandu-ne din spectator in participant activ; iar in raport cu marketing-ul, mai ales prin forta unui brand transformat intr-o poveste.

Storytelling/doing-ul este o declaratie strategica care isi propune acapararea unui public tinta, suplimentand valoarea marcii. Te determina sa actionezi in urma unor impulsuri. Aceasta poveste interpretata este importanta pentru ca „vinde” subliminal si face/trebuie sa te deosebeasca de ceilalti din domeniu. Indiferent de mediul prin care aceasta patrunde, este esential ca mesajul sa fie convingator si cu „bataie lunga”. El trebuie sa fie corect inteles, astfel incat sa nu se creeze echivoc si ca cei pe care ii vrei doar ai tai sa perceapa si sa priceapa ceea ce ai vrut sa transmiti; in caz contrar, risti sa nu atingi scopul pe care ti l-ai setat.

Naratiunea trebuie sa detina coerenta si sa te faca sa recunosti ca vrei mai mult: sa afli, sa cauti, sa compari, ca ulterior sa decizi cumparand. Abordarea este cheia in masura in care stii sa profiti de tot ceea ce dispune marketing-ul zilelor noastre. Emotia va naste legatura prin care oamenii se regasesc in ce povestesti onest, inspirational, dar si cu ancorare in real. Conceptul se imprima, desi mediile prin care acestea se transmit se schimba sau se alterneaza. Dezvoltand aceste legaturi profunde, continutul activeaza centrii emotionali, iar creierul asociaza constatarea cu toate lucrurile experimentate: vazute, gustate, traite, simtite…

Cei ce sunt parte integrata in povestea spusa de tine isi capata rolul lor si mijlocesc produsul/serviciul oferit. A analiza totusi concurentii, potentialii si principalii clienti inseamna a acorda atentie maxima in mod constat tuturor instrumentelor mai vechi, mai noi prin care se produce transmiterea mesajului: foto, content scris, voice si video. Digitalul atrage, prin urmare trebuie sa fie adaptat si usor de accesat.

Cine sunt? Ce prefera? De unde provin? Cu ce se ocupa? Care le sunt asteptarile? Ce isi doresc mai mult? Cunoscand aspectele cele mai profunde din interiorul segmentelor asupra carora exista raportarea, povestile vor avea content-ul ravnit, firul prin care se vine la sursa.

Storytelling-ul poate fi asociat cu o dinamica evolutiva, strategica care poate mentine un balans intre trecut si prezent; prin sesizarea povestilor, experimentarea si inglobarea emotiilor, prin empatizare cu viata reala si acceptarea ca toate componentele pot ajuta oamenii sa se inteleaga mai bine unii pe altii.

Sursa foto: Google

TCM- Developing, Asking, Advising

O parte a dezvoltarii vietii profesionale si chiar personale este datorata si formatorilor (fie care apar pur si simplu, fie ca ii alegem prin prisma dorintelor si asteptarilor) cu care interactionam de-a lungul timpului. Iar cand acest lucru se intampla in cadrul unei organizatii, corporatii care isi propune sa investeasca in echipa cu care lucreaza si pe care se bazeaza, atunci lucrurile nu pot decat sa functioneze spre superlativ.

Deseori se fac confuzii asupra termenilor TCM= trainer, coach si mentor, intrucat la un moment dat toate isi propun upgrade-uri pe aceleasi seturi, structuri de invataturi, doar ca ele se aplica separat, functie de situatia la care se face referire.

Asadar, cand ne raportam la trainer, vorbim despre o persoana cu experienta, care ofera informatii intr-un format cu caracter general; conduce discutia, este focusat pe categorii de grupuri, deci abordeaza mase de oameni. Deprinderea si dezvoltarea noilor abilitati stau la baza speach-ului, functii ce urmeaza a fi implementate spre indeplinirea sarcinilor trasate in cadrul activitatii care se desfasoara.

Prin urmare, coach-ul deja reprezinta in sine un stil de leadership si se bazeaza in principiu pe descoperirea potentialului individual; pe langa aceasta, aprofundeaza si exploreaza tot ceea ce s-a acumulat la nivel de info si experienta, oferind o poarta deschisa in comunicarea “unu la unu”. Insa, timpul de actiune asupra situatiei este mai scurt decat cel in cazul mentorului.

Iar daca vorbim si despre mentor, aici lucrurile se intampla pe termen mai lung prin ascultare, abordare intensa si extinsa, o relatie mai aprofundata mentor-discipol, care genereaza atat valoare, cat si castig bilateral. Abilitatile sunt reliefate, teoretizandu-se mai putin si insistandu-se asupra notiunilor acumulate, intr-o maniera mult mai aplicata. Elementul cheie “timp” este focus si el pe axa obtinerea rezultatelor; mentorul incurajeaza, motiveaza, ofera sfaturi si vede in tine ceea ce el a fost odata. Construind pe tine, reprezinti potentialul din care sigur va “scoate” ceva la un moment dat.

Aceasta relatie poate fi determinanta in evolutia fiecaruia (desigur, oricui isi doreste acest lucru), atata timp cat esti deschis, cat ai gasit si rezonezi cu persoana ce iti serveste drept exemplu, ghidaj. Avem nevoie de inspiratie la orice nivel, sa ne auto-depasim si sa functionam mai bine prin puterea exemplului pozitiv si de succes.

Dar totodata si cu speranta de a nu insusi ad litteram nu mai putin celebrul vers: “The more I see the less I know”…😊

Sursa foto: Google, www.jrpayne.com

From mind-full to mindful

Prezent. Aici. Acum. Deschidere catre momentul caruia trebuie sa i se acorde atentie nemijlocita…

Ne lasam prinsi intre trecut prin reluarea problemelor si viitor prin programarea urmatoarelor griji. Uitam sau nu stim sa ne concentram atentia catre clipa prezenta, prin conectarea la momentul acum.

Programarea creierului si a mecanismelor asociate in starea de atentie constienta interactioneaza si imbogateste fizicul, mentalul si mai ales, socialul. Echilibrarea si gestionarea starii folosind aceasta practica inspirationala, mindfulness, dezvolta ideile, incurajeaza inteligenta emotionala, oferind o perspectiva noua asupra vietii. Orientalii ne-au invatat sa punem in aplicare tehnica si in terapiile occidentale, reusind crearea unor circuite de rezonanta.

Si totusi, provocarea vine abia in momentul in care vom reusi sa redam aceasta stare de atentie constienta permanenta intr-o stare de rezistenta pe termen lung.

Strategia constientizarii sinelui, care presupune atat planificarea cat si prioritizarea activitatilor cotidiene dezvolta un prag al meditatiei asupra aspectelor cu adevarat importante ale vietii. Explorandu-le si eliberand stresul, principalul factor declansator al bolilor si nefericirii, focusul se va schimba si se va orienta catre solutie si nu catre a genera blocaje.

Practicata oriunde, prin imbratisarea constienta a lucrurilor si starilor, prin calm si intelepciunea acceptarii, mindfulness-ul ia forma prezenta si integrata a vietii noastre, fara sa se transforme in ceva suplimentar, ci doar ceva ce a lipsit, iar acum s-a reintors.

Deci, ce alegi?!

 

Sursa foto: Google

Dream Big!

Imaginatie+convingeri nelimitative=realitate imediata

 

Friedrich Nietzsche spunea ca “asupra omenirii se va abate cea mai mare nenorocire in ziua in care toti visatorii vor disparea”…

Evolutia omenirii este azi in forma actuala pentru ca omul a visat la ea. Prin urmare, ceea ce este azi vis, maine poate deveni realitate; e doar o chestiune de timing.

In acest context, ne putem gandi ca imaginatia si creativitatea fac casa buna. Aduse laolalta, ele lucreaza continuu si se completeaza. Iar daca introducem creativitatea in tot ceea ce intreprindem in viata de zi cu zi, asumam o calitate superioara a constiintei noastre.

De-a lungul vietii imaginam un numar mare de idei si situatii, dorim o abordare facila in rezolvarea problemelor si incercam/tindem spre indepartarea metodelor rigide. Dar cum capata contur acesta teorie a ideilor insirate?! Cum le dam viata?

Imaginatia creatoare este expresia noutatii, atat prin factorul original pe care il contine si totodata asupra focusului ce il doreste ideea in sine. Interesanta abordare, mai cu seama cu cat s-a demonstrat ca noi devenim dependenti de substantele eliberate de creier, mai exact corpul fizic dezvolta aceasta dependenta. Paradoxal, ideatic si intrigant, dar frumos. Nu intamplator se spune ca suntem ceea ce gandim.

Un alt exercitiu benefic ar fi asocierea unui vis cu un produs pe care urmeaza sa il vindem; din care va rezulta aceeasi situatie: nu poti convinge pe nimeni sa creada in visul tau/sa cumpere produsul atata timp cat tu nu crezi in el si nu ii dai valoarea potrivita. Trebuie sa mergi cu el pana la capat, sa stii tot despre el, sa il contii…

Dar pentru asta, mintea trebuie structurata intr-un fel anume. Pe de alta parte, ni se ”vand” adeseori vise, dar daca nu ne rezonam cu ideea cum vom reusi sa ni le insusim?

Problema intervine atunci cand ai ideea, descoperi posibiltati reale de aplicare si totusi nu reusesti sa redai forma exacta, desi ai plecat de la un content bun… Mintea antrenata poate explora potentialul si sa depaseasca limitele in raport cu provocarile din lumea reala. In definitiv, e vorba doar de mult exercitiu.

E just ca uneori simtim nevoia de refugiu indepartandu-ne de palpabil, insa pana la urma visele trebuie transpuse in realitate si nu realitatea schimbata in vise.

Sursa foto: Google

Cine sunt?!

Pornim la drum cu gandul ca toate raspunsurile intrebarilor existentiale le vom (re)gasi in noi. Dar daca nu ma intorc la origini, cum stiu de unde vin si incotro ma indrept?! Cum experimentez eu cu mine, cum sa ma cunosc si in acelasi timp sa ma si inteleg?!

Deci acceptam ideea unui sens deja trasat sau cand/cum simtim ca trebuie sa alegem resetarea? Nevoia de sens e o caracteristica umana, dar traiectoria acestuia se poate schimba la orice varsta. Depinde de noi sa vedem asta ca pe un challenge si in niciun caz ca pe un factor disturbator. Asa incat, frumos ar fi sa facem cunostinta cu noi insine inainte de a ne trasa viitoare asteptari sau framantari deopotriva.

De ce sa ma chinui inutil vrand sa lupt cu ceea ce eu inca nu cunosc despre mine?

Vrem sa ne schimbam gandirea, abordarea, sa deprindem atitudini triumfatoare si pline de recunoasteri constante, dar startul s-a dat cand nu prea stiam multe despre noi insine. Asta neinsemnand ca de fiecare data cand imi propun un anumit obiectiv trebuie sa imi verific arborele genealogic, ci doar mai multa sinceritate si transparenta in ecuatia me, myself and I.

Dar nici nu pot da mai departe, atata vreme cat eu nu am suficient pentru mine. Celor din jur le va fi bine cand eu ma prioritizez intr-un scop nobil si comun, ulterior.

Si nu, nu e egocentrism, nu trebuie sa dam senzatia ca totul graviteaza in jurul persoanei noastre, ci impartasim consideratia si respectul pentru sine, in raport cu exteriorul. Sunt lectii pe care le repetam pana ni le insusim si acest fapt se reflecta atat in viata sociala cat si cea profesionala. Niciuna din ele nu e strada cu sens unic, prin urmare toate elementele care compun schema au un rol bine definit. Liberul arbitru da posibilitatea de a alege, de a le descoperi la timp, de a le da valoarea potrivita si de a le gasi rostul in puzzle. Legea compensatiei va avea grija de asemenea, sa echilibreze balanta si sa tempereze orice exces, insa putem accepta si ca provocarea de a cerceta face parte dintr-un plan bine ticluit (desigur, fara a fi prozaici).

Prin urmare, ramane bucuria de a trai, de a descoperi si a asuma ceea ce ni se intampla, ce intalnim si mai ales a ceea ce vom afla despre noi. Si nu cand vom trage linie candva, nu, ci cu fiecare traire in parte, astfel incat sa putem avea acces la cine suntem  din aproape in aproape. Updatati si conectati la persoana noastra, urmarindu-ne evolutia si stocand ce serveste sau eliberand ce nu mai este de real ajutor.

Concluzionand, ma bucur ca incep sa ma cunosc mai indeaproape si ca sunt deschisa catre ceea ce urmeaza sa descopar.  Acum sau mai tarziu…

   Sursa foto: Google